Ghid de supravieţuire pentru cei sensibili

large

Înţeleg, eşti o lebădă, sau o păpădie într-o lume de lei, vulpi sau porci. Te înţeleg atât de bine…Sunt tu, de fiecare dată când te pierzi într-o mulţime. Nu ştii ce să faci printre atâţia oameni, iar gălăgia lor te seacă, uneori. Sunt tu de fiecare dată când eşti rănit atât de uşor, chiar şi printr-un cuvânt nelalocul lui. Când în unele zile, de ce trebuie să simţi problemele tutorur apăsând pe umerii tăi, ca şi cum ar fi ale tale, doar pentru că ai capacitatea asta de a interpreta anumite lucruri, de a realiza conexiuni şi asociaţii între evenimente. În toate momentele astea când ai prefera mai degrabă soarta lui Sisif decât a lui Atlas.

Aşa că înţelegi de ce viaţa pentru noi nu va fi decât o supravieţuire într-o lume de „miserupism”. Noi, ăstora care ne pasă mai mult decât ar trebui de lucruri care sunt chiar străine de noi.

O primă regulă pentru această supravieţuire: pune-ţi o mască. „ Să nu ştie nimeni ce răni te dor” este clişeul cel mai potrivit. Nu contează că eşti atât de uşor de înfrânt şi pe deasupra, îţi este greu să mimezi indiferenţa pe chip, în gesturi. Încearcă să adopţi o atitudine de om pe care nu îl poate atinge nimic, chiar dacă în sinea ta te simţi ca o minge care se rostogoleşte pe nişte trepte acoperite de ţepuşi.

„Vezi-ţi de locul tău” e alt clişeu pe care trebuie să îi ai în vedere( de parcă ne-am dori vreodată să fim în centrul atenţiei!), dar această atitudine trebuie interpretată strict din punct de vedere social. Trebuie să interacţionăm cu colegii de muncă, amicii, şefii, oricât de mult ne-am dori uneori să ne rupem de lume- nu pentru că nu ne place de ea, ci pentru că se pare că ei nu îi place de noi- ţipă la noi, ne bruschează, râde de noi- ori defectul nostru este faptul că punem la suflet lucrurile astea.

Trebuie să privim şi aspectele pozitive: om fi flori delicate pe care orice briză de vânt le smuceşte de colo colo, însă avem, fiecare într-un fel sau altul, un simţ artistic. Înţelegem poezia, literatura, picturile, poezia, într-un fel în care lupii, porcii lumii nu le înţeleg ( vulpile da, vulpile întotdeauna înţeleg totul, dar spre deosebire de înţelegerea noastră cu scop pur estetic, înţelegerea lor este practică).

Trebuie să ne găsim hobby-uri care să ne ajute să ieşim din zona noastră de confort- nu că pentru noi nu ar fi de ajuns această zonă! Dar pe ceilalţi îi găsim dincolo, şi avem tendinţa, fără să vrem asta de fapt, să căutăm perlele dintr-o mare de scoici simple, obişnuite- dar oamenii care au puterea şi ambiţia de a schimba lumea. E ca şi cum noi suntem cealaltă parte a „monedei” pe care o reprezintă ei.

La sfârşitul zilei, tot ce trebuie să încercăm e ca supravieţuirea asta să fie inspirantă, nu extenuantă.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.