Când slăbeşti 15 kilograme…

Când slăbeşti 15 kilograme şi nu eşti un om al scenei, care doreşte atenţia din partea celorlalţi ( dar nu din superficialitate, ci pentru că ăsta e modul lui, expansiv, de a trăi strigând cu tot ce e: „uitaţi cine sunt), ci un om al penumbrelor, al culiselor, care e mulţumit când e lăsat în pace, pentru că modul lui de a trăi e mai degrabă ” lăsaţi-mă să mă uit cine sunteţi”, o să te găseşti de câteva ori în situaţia de a atrage privirea celorlalţi. Tot felul de remarci de „cât ai slăbit!”. Şi pentru că nu faci parte din oamenii născuţi pentru scenă, asta nu te va face să te simţi mândru, ci puţin inconfortabil. Simt nevoia, uneori, să ofer ca răspuns la aceste remarci: ” Dar sunt aceeaşi persoană. Procesul ăsta nu a schimbat deloc ceea ce sunt, ca persoană, ci doar cum arăt. Nu sunt mai frumoasă, mai inteligentă, mai altfel, doar am pierdut 15 kilograme. În rest, am acelaşi suflet mare, care mănâncă în prostie anxietăţi, înfulecă unele sentimente şi gânduri pe care nu ar trebui să le consume, cum consumam eu înainte o ciocolată întreagă fără să mă simt deloc vinovată. Aşa că nu te mai uita la mine, nu am realizat nimic.”. Îmi amintesc, cum, de celălalt taler al balanţei, privirile poate că erau ascunse iar remarcile ca ” te-ai îngrăşat, ar trebui să slăbeşti”, în general nerostite, oferite doar de câteva persoane, apropriate. Restul lumii nu se încumetă să abordeze un astfel de subiect, delicat.
Când slăbeşti 15 kilograme, uneori te simţi ca şi cum ele sunt încă acolo, şi nu înţelegi de unde atâta lume vede schimbarea. Poate pentru că nu ţi s-au depozitat, de-a lungul a luni bune, doar pe trup, ci şi în suflet- iar de acolo dispar mai greu. Alteori, în schimb, când te plimbi pe stradă şi mai te uiţi, întâmplător, la reflexia ta din vitrina unui magazin, îţi dai seama că ai reuşit să te regăseşti şi că, departe de a avea un trup model, te-ai recuperat pe tine. Ţi-ai recâştigat starea de sănătate, de vitalitate, şi asta e mult mai important decât orice competiţie ai vrea să începi, competiţie pe care ai pierde-o din start, pentru că nu ai cum să arăţi ca modelele din reviste sau cele care respiră sport, antrenamente la sală, prin toţi porii. Dar ai cum să arăţi ca un tu care nu se chinuie să îşi lege şiretul din mers, din cauza presiunii induse de greutatea în plus în genunchi, ca un tu sănătos. În procesul de pierdere a greutăţii, şi cel mai important, după, de menţinere, nu există ” doar trei luni”. După o lună, două, de mici schimbări, de paşi mărunţi, devine un stil de viaţă. Şi nu te poţi ţine de un stil de viaţă dacă faci asta pentru că aşa e de aşteptat de la tine, pentru că aşa vrea mama, bunicul, iubitul, Facebook-ul, Tumblr. Te ţii de el pentru că o faci pentru tine. Sunt una din acele tipe care se îmbracă lejer, argumentul de ” e aşa bine să intri din nou în rochia aia” nu îmi mângâie sufletul. Da, e bine să vezi că hainele vin mai bine pe tine, dar şi mai bine e să simţi că tu vii mai bine pe tine. Am observat, de când am decis, într-o zi oarecare de luni- simplă coincidenţă- că trebuie să schimb ceva- că există oameni care îşi poartă kilogramele în plus ca şi cum fix acolo trebuie să fie. Cu veselie, cu candoare. Nu ai cum să îi vezi altfel. Precum caracterele din literatură, e poftă de viaţă, voluptate, sănătate, în felul în care arată. Şi mai sunt şi cei care îşi poartă kilogramele în plus cu tristeţe, ca şi cum sunt conştienţi că nu acolo ar trebui să fie, dar pur şi simplu au ajuns să nu le mai pese. Cred că am oscilat, undeva, între cele două sentimente.
Când slăbeşti 15 kilograme, descoperi că deşi ai un anume caracter, anumite înclinaţii, asta nu înseamnă că nu poţi trece cumva anumite linii, care pot fi trecute, şi accepta că există şi acelea care, pur şi simplu, nu sunt pentru tine, iar asta nu te face neapărat un „ratat”. Deşi sunt aceeaşi fire „boemă”, contemplativă, iar sporturile de echipă, care implică viteză, agilitate, dexteritate, vor fi pentru mine mereu privite de pe margine, am descoperit că transpiraţia după un efort fizic, moderat, îţi oferă o senzaţie mult mai satisfăcătoare decât orice ai simţi când înfuleci dulciuri, fără să ştii când să te opreşti. Am crezut că îmi va fi greu să renunţ la „dependenţa” de dulciuri, dar am descoperit că de fapt, nu era dependenţă, ci obişnuinţă. Şi stă în firea omului să înlocuiască uşor o obişnuinţă cu alta. Şi uneori e greu să explici oamenilor că mărul din pachetul de prânz care a înlocuit croissantul nu e un fel de pedeapsă, ci o revanşă. Că faptul că acum mănânci doar ocazional, moderat, dulciuri din comerţ şi produse de patiserie nu e abţinere, constrângere- pur şi simplu, e consecinţa acelei zile când ai decis că trebuie să te regăseşti pe tine însuţi.
Când slăbeşti 15 kilograme, relaţia cu partenerul de viaţă se îmbunătăţeşte şi ea. Am auzit, de la anumite persoane, întrebarea dacă am făcut asta pentru prietenul meu, sau remarci adresate lui, de genul: ” Ce i-ai făcut de a slăbit aşa?”. Pe lângă faptul că nu, după cum am mai zis, pentru nimeni nu am făcut asta, ci pentru mine, şi că nimeni „nu mi-a făcut nimic”, eu „mi-am” luat, mici decizii de care m-am ţinut, zi de zi, care au făcut diferenţa ( nu el, nu mama, nu sora, nu prietena mea cea mai bună), e o experienţă interesantă să iubeşti, să fii lângă cineva, şi când se pierde de sine însuşi, dar şi în procesul regăsirii.
Când slăbeşti 15 kilograme şi apoi, în procesul de menţinere a greutăţii la care ai ajuns, ajungi să înţelegi că asta nu e o luptă, o serie de constrângeri, ci poate fi, pur şi simplu, felul în care ai ales să trăieşti, de la un anumit moment al vieţii tale.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.