Dragă Elsa…

abe40a853ad4ce46422c43e2efee1bc4Dragă Elsa, uneori te invidiez. Semănăm în unele privinţe, doar că eu sunt prinsă constant în acel moment al încoronării tale. Îmi port zâmbetele aşa cum îţi purtai tu mănuşile, politeţea îmi e mantie, şi abnegaţia asta a mea, felul în care sar în ajutorul celorlalţi, e cumva imaginea mea pe care am proiectat-o în lume, e statusul ce îmi impune să mă ridic la înălţimea aşteptărilor celorlalţi, aşa cum aveai  tu de îndeplinit aşteptările legate de rolul tău de conducător.

Dincolo de toate răspunsurile de „Bine”, dincolo de „nu trebuie să arăt tumultul din mine”, dincolo de auto-controlul pe care mi-l asum, uneori aş vrea să renunţ la mănuşi şi la datorie, aşa cum ai făcut tu. Să îmi ridic şi eu castelul meu. Am sufletul  un coc de griji, de anxietăţi, de „Dar dacă…” şi cât aş vrea să îi desprind elasticul…

Uneori, îmi dau seama că nu neapărat din frica de „public” nu renunţ la controlul ăsta. Ci din teama de reflexia din oglindă, atunci când „m-aş dezlănţui”.

Dragă Elsa, cred că aş ridica palate frumoase dacă nu aş investi atâta timp jucând, până la urmă, rolul Annei…Dacă, în loc să fiu cea care din loialitate, alege să meargă prin troiene pentru ceilalţi, mi-aş permite să îi las pe ceilalţi să ciocăne la uşa mea,  şi, fără să mai simt nevoia de a răspunde, aş avea grijă de castelul meu…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.