Dacă lunile ar fi oameni: Februarie

cce3333e2a6cce04f141418e533ae0beFebruarie pare cea mai rece persoană, dar nimeni nu ştie că inima ei arde ca un vulcan care şi-a impus să nu erupă.

Când avea şapte ani, mama ei a plecat, în căutare de alte aventuri.  A pupat-o pe obraz şi i-a spus: „Mă voi întoarce!”. În loc să îşi tundă părul, Februarie şi-a spus că îl va lăsa să crească până când mama ei se va întoarce. Are, acum, părul lung, dar nimeni nu mai ştie care a fost culoarea lui naturală. Uneori, pletele ei roşii contrastează cu chipul palid, alteori buclele aurii îţi aduc aminte de miere. Din când în când, şochează cu nuanţe de albastru sau verde.

Februarie e ca tipa aceea ciudată din liceu pe care nu o poţi încadra în niciun grup şi despre care eşti convins că ascultă cele mai obscure trupe şi fumează iarbă în loc să mănânce cina, însă care, în realitate, e una dintre cele mai simple persoane.

Februarie vrea să îşi trăiască viaţa evitând să fie aşteptată de cineva, atunci când ar pleca, în căutare de alte aventuri. Pentru că Februarie mereu pleacă. Apartamentul ei e mai mult ca o sală de aşteptare între următoarele călătorii. Munceşte câteva luni pentru a strânge bani, apoi îşi împachetează câteva lucruri într-un ghiozdan vechi şi pleacă, să cunoască diversitatea lumii. A frânt câteva inimi, fără să vrea asta, în aceste călătorii.

Februarie e amica tuturor, dar prietena nimănui. Are darul de a te face să te simţi bine în pielea ta, oricum ai fi,  prezenţa ei te dezinhibă şi fără să îţi dai seama, îi împărtăşeşti secretele tale. Iar ea îţi povesteşte, cu un glas de gheaţă, despre cum a locuit o lună într-un trib din Africa, despre cum e să dormi, sub cerul înstelat, la marginea Marelui Canion, dar niciodată nimic despre ea.

Nimeni nu ar bănui că, sub toate astea, Februarie e doar o tânără care aşteaptă iubirea aşa cum pământul îngheţat de troiene de zăpadă aşteaptă ca soarele să îi amintească cât de fertil este. Că acolo, în „sala ei de aşteptare”, a păstrat, într-o cutie, primul bileţel de dragoste pe care l-a primit când era în clasa a şasea.

Februarie pare cea mai rece persoană din lume, dar nimeni nu ştie că inima ei e ca o Ţară de Foc pierdută în miezul unei Antarctici aprige.

Reclame

Un gând despre „Dacă lunile ar fi oameni: Februarie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.