Utopii dulci-amare

Cu viziunea ta şi cuvintele mele, putem cutremura lumea.

Ne putem plimba printre oameni, tu cu camera pe umăr, eu cu pixul în mână. Pixul mi-e uşor dar mintea mi-e grea, camera ţi-e grea dar gândurile îţi sunt aripi.

Putem face un film. Să te uiţi la lume şi să o reinventezi în cadrele tale. Să îi arăţi viziunea ta, să o doară realitatea. Iar cuvintele mele să completeze această viziune a ta. O radiografiezi iar eu scriu diagnosticul. Dau voce eroilor tăi, tu erodezi munţi iar eu strig despre cât de mult doare fiecare piatră.

Clişeele…Nu vom putea scăpa de ele, dar vom şti cum să le folosim într-un mod în care nu au mai fost folosite până acum.

Cu viziunea ta şi cuvintele mele, putem prăbuşi Hollywoodul, intoxicându-l de adevăr.